Fără îndoială, aceste centre nu au de-a face cu predarea înțelepciunii tradiționale chineze, ci mai degrabă cu sabotarea ei și, mai rău, cu îndoctrinarea oricui frecventează aceste cursuri. Manualele sunt supervizate de PCC, predau o chineză simplificată și sunt infiltrate de propaganda leninist-maoistă a culturii de partid. Mai mult, institutul însuși infiltrează statul care îl găzduiește. E un fel de război rece pe care PCC îl poartă cu statele lumii care bat palma cu China.

Deşi în ţara noastră Institutele Confucius au funcţionat oarecum în zona cvasi-anonimatului, în multe ţări ele au început să fie închise, în urma scandalurilor privind spionajul, sau ceea ce Partidul numește, pe față, „puterea noastră soft”. Este de fapt puterea controlului partidului-stat chinez și nu este deloc soft. Ce ascunde China folosindu-se de (re)numele înțeleptului antic?

Folosirea numelui marelui înțelept Confucius –  o impostură crasă din partea PCC

Numele marelui învățător Confucius, ca și acela al maestrului spiritual Lao Tze, este legat de fondarea națiunii chineze și de una dintre cele mai frumoase culturi străvechi, care datează de peste 5000 de ani. Cu peste 2500 de ani în urmă, Confucius deschidea o școală, transmițând societății învățătura sa bazată pe cele cinci virtuți esențiale: bunăvoință, dreptate, corectitudine, înțelepciune și credință. Cultura tradițională chineză a căutat armonia dintre om și univers și a pus accentul pe moralitatea individului și stăpânire de sine.

Profunda înțelepciune a confucianismului poate fi observată în proverbe precum: „Aspiră către Cale, aliniază-te cu virtutea, rămâi fidel bunătăţii şi scufundă-te în artă”; „Dacă cineva aude Calea dimineaţa, el poate muri împăcat seara” – Cartea schimbărilor (I Ching) și „Dacă străinii nu vă respectă, câştigaţi-i de partea voastră prin rafinarea culturii şi cultivarea virtuţilor (voastre)”.

Mao a pornit o campanie de denunțare a lui Confucius, în timpul sângeroasei revoluții culturale

Odată cu tăvălugul comunist, în 1949, totul a fost distrus – nu doar temple, scrieri, opere artistice de o frumusețe și valoare inestimabile, ci și spiritul culturii tradiționale care înălța sufletul oamenilor.

Revoluţia Culturală (1966-1976) a dus țara la limita inferioară a degenerării morale. În urma campaniei de “distrugere a celor patru lucruri vechi” – gândirea veche, cultura veche, tradiţiile vechi şi obiceiurile vechi  – moralitatea tradiţională chineză a fost nimicită.

PCC știa că atâta timp cât tradițiile de familie, moralitatea socială, principiile și credințele înalte sunt menținute de către oameni, ei n-ar accepta niciodată îndoctrinarea marxist-leninistă. Așa că pentru câştigarea puterii, Partidul Comunist a trebuit în primul rând să-şi planteze gândurile imorale în solul chinez.

Crimele și batjocura au atins un punct culminant în timpul Revoluției Culturale. Sub comanda lui Mao Zedong, Gărzile Roșii au intrat într-o frenezie de ardere a cărților și de zdrobire a templelor și statuilor lui Confucius. Majoritatea învățaților și-au găsit sfârșitul – au fost atacați, defăimați și torturați până la moarte în piața publică. Confucianismul a fost denunțat drept o antiteză a comunismului, deși marele învățător chinez trăise cu 2500 de ani înainte.

Oamenii nu numai că şi-au pierdut sprijinul moral, ci au fost şi îndoctrinaţi forţat cu teoriile malefice ale PCC. Consecinţe dezastruoase se văd astăzi când oamenii adoptă tot felul de ideologii și teorii corecte politic, dar sunt incapabili să discearnă binele de rău și să urmeze binele.

“PCC vede în Confucius un brand și îl escrochează în scopuri proprii”

Dacă în timpul “Revoluţiei Culturale” a lui Mao, Confucius a fost inclus în lista ereticilor alături de alţi înţelepţi mari ai Chinei, el nu a fost niciodată „reabilitat” cu adevărat de liderii chinezi de astăzi.

Iar dacă Institutele Confucius poartă numele marelui înțelept, nu este pentru că partidul-stat ar fi căzut la pace cu cultura tradițională nimicită de comunism, ci dintr-un calcul: dacă s-ar numi Institutul Mao, toată lumea ar înțelege că e un instrument de propagandă și de influență.

Confucius rămâne același “duşman al clasei proletare” iar numele său este folosit de fațadă, pentru a crea legitimitate partidului-stat în fața lumii.

Qi Yanchen, un savant confucianist, a declarat pentru ziarul The Epoch Times că PCC îl folosește pe Confucius drept paravan pentru o instituție de spionaj prin care China practic infiltrează statele lumii.

“Ideologia comunistă este un eșec complet”, a relatat Qi. “Dacă PCC ar etala acum un marxism în stil chinezesc, nimeni nu l-ar asculta. Așa că trebuie să folosească Confucianismul ca pe un scut.”

“Institutul Confucius este instrumentul folosit de PCC pentru a se infiltra și a înșela comunitatea internațională. Aceste institute pot fi folosite chiar ca agenții de spionaj.”

– Qi Yanchen

 Cultura de partid – despotism, dictatură și incitare la ură

Indiferent câte expoziţii de artă şi scrieri caligrafice a organizat PCC, indiferent câte festivaluri de cultură cu dansuri de dragoni şi lei au fost puse în scenă, indiferent câte festivaluri gastronomice a găzduit şi indiferent câtă arhitectură clasică a fost construită, Partidul nu restaurează decât înfăţişarea superficială, nu şi esenţa culturii.  PCC îşi promovează propriile manifestări culturale atât în interiorul cât şi în afara Chinei, singurul scop fiind în esenţă menţinerea puterii sale politice.

La fel ca armata, închisorile şi forţele de poliţie, cultura de Partid este o maşină a violenţei, care exprimǎ un alt tip de brutalitate – „brutalitatea culturală”. Această brutalitate culturală, distrugând 5.000 de ani de cultură tradiţională, a redus la minim voinţa oamenilor şi păgubește pe oricine intră în contact cu ea.

Pandemia – o altă „specialitate” a culturii de partid

Vinovăția Chinei într-un număr crescând de fărădelegi zguduie deja lumea. Dacă până la pandemia cu care China ne-a „invadat” pe toți, consideram teroarea Partidului Comunist Chinez îndreptată doar împotriva propriilor cetățeni, acum, doar ignoranța ne-ar împiedica să vedem cum China e implicată într-un război total.

Mike Pompeo a afirmat că „Partidul Comunist Chinez a fost conştient de transmiterea de la om la om cu mult înainte de a informa lumea despre acest lucru”, OMS a știut acest lucru, iar Tedros Adhanom, șeful OMS, a fost „cumpărat” de guvernul chinez.

Inițiative și Petiții pe care le putem semna pentru a opri controlul PCC

Tot mai multe țări realizează că orice parteneriat cu China degenerează într-un eșec pe toate planurile – economic, financiar, dar mai ales pe planul propriei libertăți și suveranități. De aceea tot mai multe țări închid aceste Institute Confucius de pe teritoriile lor.

Inițiativa Pompeo cere fiecărui stat să recunoască amenințarea reprezentată de China și să lucreze pentru a respinge eforturile Partidului Comunist Chinez (PCC) de expansiune și spionaj.

 „Credem că întreaga lume trebuie să lucreze împreună pentru a asigura că fiecare țară, inclusiv China, se comportă în sistemul internațional într-o manieră corespunzătoare și consistentă cu ordinea internațională“, a afirmat Mike Pompeo. “Sperăm că putem construi o coaliție care să arate Partidului Comunist Chinez că nu este în cel mai bun interes al său să se angreneze în astfel de comportamente”.

Și România, ca membru al NATO și țară cu valori europene a fost chemată să dea un răspuns acestei inițiative, iar președintele Iohannis așteaptă o decizie din partea MAE cu privire la poziționarea României față de propunerea secretarului de stat al SUA de constituire a unei coaliții internaționale pentru contracararea amenințării reprezentate de regimul comunist de la Beijing.

În România există mai multe Institute Confucius și Casa Româno-Chineză. Credem că acum e șansa istorică a României de a acționa cu demnitate și de a pune capăt acestor centre de influență și așa-zisei „prietenii” existente doar în mintea unui fost dictator, de tip maoist, al României.

Credem că putem alege calea onestității și benevolenței față de viață și ființa umană semnând Petiția pentru investigarea și închiderea Institutelor Confucius din România, precum și Petiția pentru eliminarea Partidului Comunist Chinez, organizație criminală ce reprezintă un pericol pentru întreaga umanitate.

Mai multe informații:

The post Institutele Confucius ar trebui să nu mai existe. Cum facem asta? appeared first on Cherish Humanity.

— dna. Xu Lin – dir. Hanban la momentul declarației, membră în Consiliul de Stat al Chinei

Aceasta este una din declarațiile oficiale ale directoarei Hanban (agenția care administrează toate Institutele Confucius la nivel global). Ea explică într-un interviu cum sistemul Institutelor Confucius este proiectat astfel încât Beijing controlează educația din străinătate tocmai prin faptul că Beijing trimite manuale și profesori din China pentru aceste institute, iar universitățile din Occident care găzduiesc institutele, ajung astfel să lucreze pentru ei (Beijing). Interviul a fost afișat pe site-ul Hanban și este redat în filmul documentar “În Numele lui Confucius” – care investighează și expune una din cele mai complexe mijloace/căi de influență ale regimului chinez în alte țări – Institutele Confucius. Beijing instalează aceste institute în universitățile din Occident, câștigând astfel acces la noi generații de studenți pe care Beijing le educă cu manuale și profesori din China.

În rândurile de mai jos vom încerca să explicăm ce sunt Institutele Confucius şi care este rolul lor, bazându-ne pe rapoartele elaborate de Centrul de Excelență pentru Comunicații Strategice al NATO (NATO StratCom COE), Senatul SUA, Comisia de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China, Asociația Națională a Savanților din America, Comisia pentru drepturile omului a Partidului Conservator din Marea Britanie, precum și altele.

Potrivit Comisiei de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China, Institutele Confucius (IC) sunt organizații educaționale sponsorizate de Partidul Comunist Chinez (PCC), care predau limba, cultura și istoria chineză la nivel primar, secundar și universitar în afara Chinei, dar care avansează de asemenea narativul preferat de Beijing și subminează principii academice importante, cum ar fi autonomia instituțională și libertatea academică.

De aceea, având în vedere imaginea universităților ca fiind un reper al libertății de exprimare și al gândirii academice, instituțiile partenere riscă să devină un punct de intrare pentru agenda politică a regimului chinez în Occident.

În România există Institute Confucius la Sibiu, în cadrul Universității „Lucian Blaga”, la Cluj Napoca, în cadrul Universității Babeș Bolyai, la Brașov, în cadrul Universității Transilvania și la București, în cadrul Universității București. Există de asemenea clase Confucius la Deva, în cadrul Liceului de Artă și la Constanța, în cadrul Universității Ovidius. Cursuri de limba chineză ale regimului chinez se mai predau și în alte orașe din țară precum Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Giurgiu, Bacău.

Cum este posibil ca regimul chinez să se prezinte în Occident cu numele unui personaj – Confucius – pe care tot el (regimul chinez) l-a persecutat masiv în China, și să convingă unitățile de învățământ din Occident, inclusiv unele din România, să îi încredințeze educația copiilor și să folosească prestigiul acestor unități de învățământ? Care este scopul Institutelor Confucius?

— The Economist

De ce Confucius?

Cum PCC nu se mai poate baza pe conceptele ideologice din trecut, care nu mai funcționează, sau pe creșterea economică încetinită, acesta caută să ofere atât poporului chinez cât și lumii întregi o imagine nouă asupra sa, care să permită continuitatea regimului și care să fie aplicabilă internațional. Astfel, PCC a ales amestecarea ideologiei comuniste cu unele principii din cultura tradițională chineză și promovarea Partidului ca fiind moștenitorul unei civilizații vechi de 5000 de ani.

— Publicația China Post

NATO StratCom COE notează că misiunea acestor institute trece de simpla educație, din moment ce institutele sunt prezentate ca factori care “contribuie la dezvoltarea multiculturalismului și la construirea unei lumi armonioase” și sunt în fruntea diplomației culturale a Chinei, fiind încorporate și în alte inițiative precum “Un Drum, O Centură” și Cooperarea Chinei cu Țări din Europa Centrală și de Est (“17+1”).

“Prin urmare, este rezonabil să presupunem că sarcina Institutelor Confucius depășește cultura și educația”, conform NATO StratCom COE.

Care este centrul de comandă al Institutelor Confucius?

Potrivit Comisiei de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China, Institutele Confucius sunt finanțate de Departamentul de Propagandă al PCC – afiliat Departamentului Frontului Unit, și sunt de asemenea supravegheate de personal din ambasadele și consulatele chineze. Liu Yandong – fostă vicepremier al Republicii Populare Chineze a fost directoarea Departamentului de Lucru al Frontului Unit atunci când a lansat programul Institutele Confucius în 2004.

“Frontul Unit” este o strategie împrumutată de la Uniunea Sovietică pentru a coopta și neutraliza posibile surse de opoziție la politicile și autoritatea PCC, și este condusă de un membru al celei mai înalte autorități din China – Comitetul Permanent al Biroului Politic.

“O serie de entități oficiale și cvasi-oficiale desfășoară activități în afara Chinei, ghidate sau finanțate de Frontul Unit, inclusiv organizații militare și guvernamentale chineze, asociații culturale și de ‘prietenie’, precum și grupuri academice din străinătate, precum Asociațiile Studenților și Savanților Chinezi (CSSA) și Institutele Confucius”

— Comisia de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China

Cum se înființează Institutele Confucius?

Institutele Confucius sunt înființate în cadrul universităților din Occident printr-un acord între o universitate din China și o universitate din Occident. Înființarea Institutelor Confucius se face prin Hanban – agenția care administrează toate Institutele Confucius la nivel global, cu sediul la Beijing.

Potrivit NATO StratCom COE, organizarea Institutelor Confucius în etapa de implementare se bazează pe resurse diplomatice, și Hanban este cea care solicită universității din Occident să stabilească un parteneriat cu universitatea din China. Dacă universitatea gazdă este reticentă privind parteneriatul, partea chineză apelează la canale diplomatice sau lobby pentru ca universitatea să solicite înființarea unui Institut Confucius. Presiunea de a înființa un Institut Confucius și atribuirea inițiativei ca fiind a universității din Occident, servește regimului chinez pentru a-și legitima politicile prin imaginea acceptării și a simpatiei în străinătate și a spune că “Lumea salută China”.

Acordurile financiare sunt de obicei astfel încât Hanban trimite profesori, manuale și bani din China pentru funcționarea institutelor în cadrul universităților din Occident, iar universitățile gazdă furnizează active nelichide, cum ar fi spații pentru birouri pentru desfășurarea activităților institutelor.

În mod obișnuit, un Institut Confucius nou înființat primește de la Hanban în jur de 150.000 de USD ca și fonduri de pornire și ulterior aprox. 100.000 de USD pentru fiecare an de funcționare. Guvernul Chinez a cheltuit din 2008 peste 2 miliarde de dolari pentru a finanța Institutele Confucius la nivel global.

“Se poate deduce în continuare că Institutele Confucius nu sunt independente din punct de vedere financiar și că cea mai mare parte a funcționării lor este asigurată de aportul de la partea chineză”

— NATO StratCom COE

Institutele Confucius au management dublu – cu directori reprezentând Guvernul Chinez și instituția gazdă din Occident și sunt obligate să raporteze proiectele și cheltuielile anuale către Hanban pentru aprobare.

Contractele semnate între Institutele Confucius, universitățile din Occident și Hanban sunt uneori astfel încât cadrul legal oferă institutelor mai mult control și influență asupra stabilirii obiectivelor academice din universitățile din Occident, punând astfel în pericol libertatea academică.

Potrivit NATO StratCom COE, toate Institutele Confucius au linii directoare care includ lucruri precum “promovarea excelentei culturi tradiționale chineze”. Prin urmare, ceea ce poate fi promovat sau nu în străinătate în ceea ce privește cultura chineză sunt lucruri selectate riguros și sunt conforme cu agenda politică a regimului chinez.

De asemenea, Guvernul Chinez acordă studenților implicați în bursele și programele oferite de Institutele Confucius, programe culturale și de călătorie în China care vizează să ofere participanților o viziune favorabilă despre China, însă acest lucru generează două probleme: unul ar fi că finanțarea pentru aceste programe culturale și de schimb provine de la regimul chinez, ceea ce împiedică purtarea unor discuții obiective despre China, și al doilea este că percepția favorabilă asupra Chinei a participanților și diseminarea acesteia mai departe, ajută la legitimizarea PCC.

“Activitățile IC sunt împletite cu cea a corpului diplomatic, în special a Biroului Afacerilor Culturale. La aproape fiecare eveniment organizat de IC (festivaluri, concerte, competiții lingvistice), participă și reprezentanți ai Ambasadei Chineze la nivel de ambasador sau consul general.” 

— NATO StratCom COE

Politica regimului chinez în universitățile din Occident

Potrivit NATO StratCom COE, înființarea acestor institute în cadrul universităților din Occident și injectarea de fonduri și management din China în cadrul universității gazdă, este unul din cele mai îngrijorătoare aspecte privind operarea IC, deoarece universitatea poate deveni vulnerabilă în faţa agendei politice a regimului chinez. Având management din China în cadrul universității, acest lucru limitează libertatea de exprimare academică a universității. Hanban susține că Institutele Confucius sunt similare cu alte institute ale altor guverne precum Institutul Goethe, Alliance Francaise, British Council sau Institutul Cervantes. Însă aceste institute nu există în cadrul universităților și nu au management dublu cu directori reprezentând guvernul străin.

Infiltrarea politicii regimului chinez în universitățile din Occident, supunerea universităților la respectarea legilor chineze sau la a nu dăuna acestora, și interferența regimului chinez în abilitatea universităților de a lua decizii au avut loc în nenumărate cazuri la nivel global.

La sfârșitul lunii iulie a acestui an, publicația The Sydney Morning Herald a obținut contracte dintre universitățile din Australia și Beijing în care se arată că universitățile din Australia trebuie să respecte legile chineze în ceea ce privește aceste centre.

“Universitățile australiene care găzduiesc centre educaționale finanțate de Guvernul Chinez au semnat acorduri care afirmă în mod explicit că trebuie să respecte autoritatea decizională de la Beijing privind predarea în aceste centre.”  

— The Sydney Morning Herald

A fost documentat faptul că Hanban interzice în aceste institute dezbaterile cu privire la chestiuni care nu sunt conforme cu politicile regimului chinez, precum Marea Revoluție Culturală Proletară (soldată cu număr uriaș de victime), mișcarea de independență, masacrul studenților din Piața Tiananmen, problemele privind Tibetul, Taiwanul, sau cele privind comunitatea uigurilor, Falun Gong, etc. Hanban face acest lucru prin contractele de angajare a profesorilor chinezi semnate în China, prin contractele dintre universitățile din China și cele din Occident, sau prin ordinul primit de profesori de a evita aceste subiecte.

S-au semnalat, inclusiv în România, situaţii în care cursanţilor Institutelor Confucius li s-a interzis să vorbească în cadrul Institutului despre probleme sensibile ale Chinei de azi, precum practica Falun Gong persecutată de regimul chinez, profesorii chinezi comportându-se ca şi când în cadrul Institutului s-ar aplica legile Chinei.

Practic Falun Gong de mai bine de 7 ani. Fiind interesat de cultura Chinei și dorind să aprofundez limba chineză, m-am înscris în anul 2009 la un curs elementar de limba chineză la Institutul Confucius din Cluj.

După câteva săptămâni de la începerea cursului, am dorit să fac un gest de prietenie către directoarea Institutului, Elena Feng, înmânându-i o floare de lotus confecționată din hârtie pe care scria ”Falun Dafa Hao” în engleză și în chineză, adică ”Falun Dafa este bună”.

Doamna Elena părea neplăcut surprinsă și m-a întrebat dacă știu ce înseamnă asta. I-am răspuns că știu și că practic Falun Gong în Cluj de câțiva ani. Apoi ea a încercat să mă convingă că Falun Gong este ceva rău și că nu ar trebui să fac așa ceva. I-am spus că eu cunosc foarte bine problemele din China și că Falun Gong este ceva benefic și mi-a adus numai lucruri bune în viața personală și de zi cu zi.

Mi-a dat floarea de lotus înapoi, apoi am ieșit împreună din biroul ei și m-a dus la profesorul care îmi preda limba chineză. I-a explicat că sunt cursant acolo la Institut și că practic Falun Gong. Acesta mi-a spus: ”Aici nu Falun Gong.” Mi-a explicat că pot să vin la cursuri, dar să nu spun nimic de Falun Gong.

M-am așezat pe un scaun din hol, doamna Feng intrase între timp într-o altă sală de curs pentru câteva minute, apoi a venit înapoi direct la mine și m-a întrebat pe un ton mai nervos: ”Unde ești student?”. N-am înțeles pe moment ce legătură are cu discuția despre Falun Gong, dar i-am răspuns că am terminat facultatea. Apoi m-a întrebat cu ce mă ocup. I-am spus că sunt angajat la o firmă. Fără să spună nimic, a plecat în secunda doi.

M-am întrebat multă vreme după acest incident, cum e posibil ca ei să-mi poată impune în România ce să vorbesc și ce nu la un curs de limba chineză. De ce se face politică la Institutele Confucius?

— Bogdan Florescu, fost cursant al Institutului Confucius din cadrul Universității Babeș Bolyai, Cluj-Napoca

Într-un interviu video realizat de BBC cu fosta directoare Hanban, dna Xu Lin, aceasta este întrebată dacă profesorilor chinezi angajați la Institutele Confucius din Occident li se permite să fie practicanți Falun Gong, și cum ar răspunde un profesor de la Institutele Confucius dacă ar fi întrebat de studenți despre situația din Taiwan. Dna Xu Lin răspunde că profesorii de la Institutele Confucius din Occident nu au voie să se asocieze cu Falun Gong, dat fiind faptul că profesorii de la Institutele Confucius sunt cetățeni chinezi, iar cetățenii chinezi se supun legilor din China.

În realitate, nu există nicio lege în China care să interzică Falun Gong. Falun Gong este o practică tradițională, extrem de populară în China, ce are la bază principiile Adevăr, Compasiune, Toleranţă, şi un set de 5 exerciţii line denumite “qigong”. Devenind mai populară decât însuși PCC, acesta din urmă a inițiat acum 20 de ani o persecuție extrem de vicioasă la adresa Falun Gong și a practicanților Falun Gong în China. Persecuția s-a transformat într-o adevărată crimă împotriva umanității, regimul chinez ajungând până în punctul de a recolta pe viu organele de la practicanții Falun Gong.

În ceea ce privește Taiwan, dna Xu Lin confirmă că profesorii vor spune în mod absolut că Taiwan aparține Chinei și că există o singură China.

Situaţia Taiwan-ului a generat adevărate probleme pentru dna Xu Lin, atunci când în iulie 2014, la cea de a 20-a conferință a Asociației Europene pentru Studii Chineze (EACS) din Portugalia, dna Xu Lin a dat ordin să se înlăture paginile care se refereau la o instituție din Taiwan care își făcea reclamă la conferința unde dna Xu Lin era vorbitor principal. Organizatorii au semnalat cenzura de la eveniment, ceea ce a generat un scandal internațional și cereri ulterioare de a închide Institutele Confucius. Reporterul BBC a întrebat-o ce părere are despre asta. Dna Xu Lin i-a pretins reporterului să taie din interviu partea despre Portugalia.

În filmul documentar “În Numele lui Confucius” se relatează cazul unei profesoare chineze – Sonia – trimisă de Hanban din China pentru a preda limba chineză la Institutul Confucius din cadrul Universității McMaster din Canada. Sonia a descoperit că restricțiile din China se aplică la fel și în Canada în ceea ce privește Institutele Confucius. Sonia trebuia să spună studenților că Tibet și Taiwan sunt o parte a Chinei, că tibetanii nu pot fi independenți, și că există o singură China. Dacă studenții ar fi întrebat despre astfel de subiecte, Sonia ar fi trebuit să schimbe subiectul.

Un alt fapt important expus în film este acela că universitățile nu au verificat manualele înainte de instalarea IC în universități, iar părinții au găsit în manuale propaganda și cenzura regimului chinez, precum cântece și poezii patriotice care îl elogiau pe Mao şi pe care copiii ar fi trebuit să le parcurgă. De asemenea, profesorii nu au putut garanta că manualele de la aceste IC nu au conținut politic aferent normelor de la Beijing, și că mințile studenților nu sunt îndoctrinate de comunism, de cultul comunismului sau de cultura de partid.

Investigații la nivel internațional

Președintele american Trump a semnat în august 2018 “Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2019”, care interzice oricărei universități din Statele Unite să utilizeze fondurile Pentagon pentru finanțarea Institutelor Confucius. Legea prevede că universitățile nu pot folosi fondurile Pentagon dacă au în același timp programe de limba chineză ale Pentagon și programe de limba chineză ale Guvernului Chinez. În acest caz, universitățile ar trebui să primească un acord de la Pentagon pentru folosirea fondurilor, în care să se certifice că angajații Institutului Confucius dintr-o universitate anume nu oferă niciun fel de instrucție și nu au niciun fel de autoritate în programul de limba chineză al Pentagon, iar universitatea trebuie să facă publice către Pentagon toate contractele dintre aceasta și Institutul Confucius pe care îl găzduiește.

În februarie 2019, Subcomisia Permanentă pentru Investigații a Senatului Statelor Unite a redactat un raport despre investigarea timp de 8 luni a Institutelor Confucius, intitulat “Impactul Chinei asupra Sistemului de Educație al SUA”. Concluzia raportului este că IC “aduc cu ele obligații care pot compromite libertatea academică”, și că acestea nu sunt transparente, astfel încât cele care operează în SUA ar trebui închise. Dacă IC nu sunt închise, “Departamentul de Justiție al SUA ar trebui să le ceară IC precum și angajaților săi care sunt selectați de Guvernul Chinez să se înregistreze ca agenți străini” în SUA pentru că lucrează în numele Guvernului Chinez, se arată în raport.

Raportul notează că profesorii de la aceste institute semnează contracte cu Guvernul Chinez prin care garantează că “protejează conștiincios interesele naționale ale Chinei”. De asemenea unele instituții de învățământ semnează contracte prin care aprobă aplicarea atât a legilor chineze cât și a legilor din SUA în cadrul Institutelor Confucius din campusurile școlare din SUA.

Potrivit raportului, Guvernul Chinez examinează și aprobă toți profesorii și directorii chinezi, evenimentele, propunerile pentru cercetare, precum și oratorii din cadrul Institutelor Confucius din S.U.A.

De asemenea, un lucru important menţionat de Subcomisia Permanentă pentru Investigații a Senatului Statelor Unite este că găzduirea unui Institut Confucius în cadrul unei universități poate limita evenimentele sau activitățile critice la adresa regimului chinez, nu doar în cadrul Institutului, ci în intreg campusul universității.

În iulie 2019, Guvernul Australiei a început o investigație privind contractele și acordurile dintre universitățile australiene și IC finanțate de Beijing, pentru a vedea dacă acestea încalcă legea privind transparența influenței străine, creată în 2018. Legea a fost creată pentru a înregistra toate persoanele și organizațiile care operează în Australia pentru un guvern străin, o organizație politică străină sau o organizație afiliată la o entitate guvernamentală străină. Alte școli sau organizații cum ar fi Centrul de Studii al Statelor Unite, finanțat de Departamentul de Stat al SUA, s-au înregistrat conform acestei legi, însă Institutele Confucius au refuzat până în acest moment, ceea ce este suspect, spune The Diplomat.

În 2017, Asociația Națională a Savanților (ANS) cu sediul în New York, a publicat un raport cuprinzător, unde își exprimă îngrijorările și recomandă tuturor colegiilor și universităților americane să își închidă IC sau să le reformeze semnificativ pentru a nu compromite integritatea academică.

— Rachelle Peterson, director de politici al Asociației Naționale a Savanților

Potrivit NATO StratCom COE, Institutele Confucius nu ar trebui privite ca fiind instituții furnizoare de expertiză, ci mai degrabă ca fiind centre de promovare a culturii chineze care respectă îndrumările Ministerului Educației Chinez și, în final, ale Partidului Comunist din China. Așadar, nu este de așteptat ca Institutele Confucius să ofere obiectivitate în ceea ce privește subiectele sensibile. NATO StratCom COE îndrumă națiunile care găzduiesc sau intenționează să găzduiască un Institut Confucius să abordeze o administrare mai strictă și o diviziune financiară în cadrul universităților gazdă pentru a asigura libertatea academică. Sursele de finanțare, precum și obiectivele politice, ar trebui să fie transparente publicului, mass-mediei, mediului academic și altor factori de influență.

În luna august a acestui an, Ministerul Educației al provinciei canadiane New Brunswick a decis să elimine complet Institutele Confucius din școlile elementare și medii până în luna septembrie a.c., și din licee până în 2022.

— Dominic Cardy, Ministrul Educației din provincia canadiană New Brunswick

De asemenea, Guvernul provinciei australiene New South Wales va desființa complet programul regimului chinez – Institutele Confucius, până in 2020 și îl va înlocui cu unul al Departamentului Educației al News South Wales. Deputatul David Shoebridge din Partidul Verzilor, New South Wales, a spus într-un interviu acordat Sky News Australia că “aranjamentele cu Institutele Confucius erau profund nepotrivite – oficiali ai Guvernului Chinez erau în cadrul Departamentului de Educație al New South Wales” și că libertatea de exprimare din cadrul universităților australiene care găzduiesc Institute Confucius a fost negociată pentru o plată în numerar.

Aranjamentele dintre Guvernul New South Wales și Institutele Confucius au fost întotdeauna secrete […] și vedem acum de ce au fost secrete, pentru că aproape nu există mecanisme de control, consiliul director este dominat de partea chineză, iar Guvernul New South Wales a semnat un acord că va primi 150.000 usd pentru a intra în acest aranjament, o propunere destul de extraordinară.

Este ca și cum ai fi plătit pentru a da unui guvern străin acces la propriii noștri studenți. […]

Trebuie să ne asigurăm că universitățile respectă tot timpul valorile liberale din societatea noastră și că sunt deschise criticilor, opiniilor diferite, analizelor critice cu privire la guvernul nostru și analizelor critice cu privire la alte guverne – și trebuie să ne asigurăm că aceste lucruri nu sunt negociabile în toate universitățile noastre, dar problema este că acest principiu de bază a fost negociat pentru o plată în numerar, și cred că asta este ceea ce afectează cu adevărat educația bazată pe principii independente.

— Deputatul David Shoebridge din Partidul Verzilor, New South Wales, Australia

Asociația Cherish Humanity a inițiat o petiție pentru investigarea tuturor Institutelor Confucius din România cu privire la mai multe aspecte, precum infiltrarea politicilor comuniste ale regimului chinez în ţara noastră, încălcarea libertăţii de exprimare şi închiderea definitivă a acestora, în situaţia în care instituţiile de învăţământ din România, care găzduiesc Institute Confucius, nu pot garanta respectarea de către aceste institute a tuturor drepturilor şi libertăţilor pe care Constituţia României, precum şi tratatele şi pactele la care România este parte, le garantează cetăţenilor săi.

Pentru mai multe informații cu privire la problemele și riscurile pe care Institutele Confucius le aduc în societate, vă îndrumăm să parcurgeți aceste materiale:

• Raportul Centrului de Excelență pentru Comunicații Strategice al NATO(NATO StratCom COE)
• Raportul Subcomisiei Permanente pentru Investigații al Senatului Statelor Unite
• Declarația de deschidere în cadrul primei audieri a Subcomisiei Permanente pentru Investigații al Senatului de la cel de-al 116-lea Congres al Statelor Unite
• Raportul Comisiei de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China
• Raportul Asociației Naționale a Savanților din SUA
• Pachetul Media al Asociației Naționale a Savanților din SUA
• Fimul documentar “În Numele lui Confucius”
• Raportul Comisiei pentru Drepturile Omului al Partidului Conservator din Marea Britanie
• Într-un interviu realizat de BBC, Xu Lin – directoarea Hanban recunoaște că guvernul chinez decide cine are drept sau nu să predea în cadrul Institutelor Confucius din universitățile din Vest
• Opiniile oficiale a liderilor din China privind rolul culturii și a Institutelor Confucius
• Marele pariul al Chinei pe influență – Consiliul pentru Relații Externe

The post Institutele Confucius sau Institutele Mao? Eforturile Chinei de a ne educa tinerii appeared first on Cherish Humanity.

La suprafață, Institutele Confucius sunt programe culturale pentru a promova limba și cultura chineză.

În realitate, Guvernul chinez folosește aceste institute pentru a-și avansa agenda ascunsă a regimului comunist de la Bejing în interiorul unităților școlare din România. Regimul chinez câștigă astfel acces la noi generații de studenți pe care le educă cu manuale și profesori din China.

Institutele Confucius poartă numele marelui gânditor Confucius din China antică dar acestea nu îl reprezintă pe Confucius, istoria sau cultura antică chineză. Guvernul chinez se folosește de numele lui Confucius precum și a unităților de învățământ din România pentru a-și crea o imagine favorabilă asupra sa și a da impresia că institutele sunt de prestigiu și că regimul chinez l-ar reprezenta pe Confucius sau istoria antică chineză veche de 5000 de ani.

Institutele Confucius sunt extinse la nivel global, inclusiv în România, în valoare de miliarde de dolari, create și finanțate de Guvernul chinez.

În România există Institute Confucius la Sibiu, în cadrul Universității „Lucian Blaga”, la Cluj Napoca, în cadrul Universității Babeș Bolyai, la Brașov, în cadrul Universității Transilvania și la București, în cadrul Universității București. Există de asemenea clase Confucius la Deva, în cadrul Liceului de Artă și la Constanța, în cadrul Universității Ovidius. Cursuri de limba chineză ale regimului chinez se mai predau și în alte orașe din țară precum Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Giurgiu, Bacău.

Din experienţa altor ţări a reieşit că riscurile pe care Institutele Confucius le aduc cu ele sunt enorme pentru o societate sănătoasă: pierderea integrității academice, încălcarea drepturilor omului, influența străină și chiar potențiale încălcări ale securității naționale.

Agenția care administrează Institutele Confucius din întreaga lume se numeşte Hanban, cu sediul la Beijing.

Ce probleme se ridică

Unele universități semnează contracte prin care acceptă să se aplice și legile chineze sau să nu contravină legilor și reglementărilor din China privind Institutele Confucius din campusurile universităților din Occident. Astfel că acceptul universităților vestice de a se supune legilor chineze are ca rezultat exportarea cenzurii din China privind dezbaterile subiectelor sensibile pentru regimul comunist.

Manualele Institutelor Confucius sunt create de regimul chinez și conțin propaganda comunistă de la Beijing.

Cadrele didactice din cadrul Institutelor Confucius răspândesc propaganda de la Beijing prin omisiune. Mai exact, există chestiuni bine definite despre care cadrele didactice nu trebuie să vorbească sau trebuie să le omită din discuțiile cu elevii/studenții. Acestea privesc chestiuni precum: masacrul din Piața Tiananmen, problema Tibet-ului, Taiwan-ului, persecuția împotriva Falun Gong, Revoluția Culturală, etc.

Cadrele didactice care activează în cadrul IC sunt selecționate de Guvernul chinez, ceea ce face discutabil dacă profesorii selectați de un regim totalitar, comunist și criminal pot să educe copiii din Occident într-un mod în care deprinderile, înțelegerile și comportamentele deprinse de copii în urma orelor de curs să nu fie influențate de cultul de la Beijing.

Institutele Confucius din cadrul universităților străine discriminează cadrele didactice în procesul de selecție/angajare, pe baza orientărilor politice și/sau religioase.

Institutele Confucius din cadrul universităților străine sunt finanțate și controlate de Guvernul chinez. Regimul chinez controlează aproape fiecare aspect al Institutelor Confucius din universități, până la dreptul de veto asupra evenimentelor și activităților incluse în bugetul anual prezentat spre aprobare către Hanban.

Hanban, care administrează toate Institutele Confucius din întreaga lume, se află sub controlul direct al Consiliului de Stat Chinez.

În SUA, Canada și Australia, autoritățile au luat măsuri pentru a determina dacă angajații Institutelor Confucius din aceste țări sunt agenți de spionaj pentru regimul chinez.

În aprilie 2020, Suedia a devenit prima țară din Europa care a închis toate institutele și clasele Confucius din țară, guvernul de la Stockholm exprimându-și îngrijorarea cu privire la potențialele încercări de indoctrinare de către Beijing a studenților săi. 

Mai mulți lideri ai Partidului Comunist Chinez au confirmat scopurile ascunse ale Institutelor Confucius precum și obiectivul său de infiltra occidentul cu ideologie socialistă chineză.

Este posibil ca pentru finanțarea Institutelor Confucius să fie alocați banii publici în situația în care universitatea ce găzduiește un Institut Confucius primește pentru finanțarea acestuia, bani de la stat.

****

Regimul comunist chinez este cunoscut ca fiind un regim totalitar extrem de abuziv și criminal, care se face vinovat de moartea a circa 100 de milioane de oameni. În ultimii 20 de ani s-a angajat activ în comiterea unui adevărat genocid de o amploare fără precedent: prelevarea forțată pe scară largă, pentru profit, a organelor practicanților Falun Gong, precum și a altor oameni nevinovați ajunși pe lista neagră a regimului.

În același timp, regimul comunist chinez a manifestat dintotdeauna un dispreţ profund faţă de oameni, fie că e vorba de educaţia lor, ori de cele mai elementare drepturi ale unei ființe uamne, precum dreptul la viaţă. De aceea, implicarea Institutelor Confucius în educarea copiilor noștri este extrem de discutabilă.

Senatul Statelor Unite, Asociația Canadiană a Profesorilor Universitari, Asociația Americană a Profesorilor Universitari, Asociația Națională a Cărturarilor din America, directori ai serviciilor de informaţii, numeroşi cărturari, istorici şi experţi privind China au tras numeroase semnale de alarmă, au întocmit rapoarte și au demonstrat că Institutele Confucius sunt de fapt un paravan al regimului comunist chinez care se folosește de prestigiul numelui lui Confucius și a universităților gazdă pentru a spiona și a infiltra politicile comuniste în occident.

S-au semnalat, inclusiv in România, situaţii în care cursanţilor Institutelor Confucius li s-a interzis să vorbească în cadrul Institutului despre probleme sensibile ale Chinei de azi, precum practica Falun Gong persecutată de regimul chinez, profesorii chinezi comportându-se ca şi când în cadrul Institutului s-ar aplica legile Chinei.

O serie de universități de prestigiu au decis să nu se asocieze cu Guvernul chinez prin intermediul Institutelor Confucius, iar unele dintre cele care au au reziliat contractele cu controversata instituție au dezvăluit că au existat divergenţe majore în privinţa statutului IC, precum și prezența în manualele IC a propagandei comuniste de la Beijing.

Nu dorim ca generațiile viitoare să mai fie influențate de comunism. România este o țară democratică, iar poporul român a suferit enorm de pe urma comunismului. Vezi experimentul Pitești.

PRIN ACEASTĂ PETIŢIE NOI, SUBSEMNAŢII, CEREM INVESTIGAREA TUTUROR INSTITUTELOR CONFUCIUS DIN ROMÂNIA cu privire la infiltrarea politicilor comuniste ale regimului chinez în ţara noastră, propaganda comunistă, încălcări ale libertăţii de exprimare şi ale altor drepturi garantate în România, precum şi cu privire la posibile acţiuni de spionaj.

NOI, SUBSEMNAŢII, CEREM ÎNCHIDEREA DEFINITIVĂ A TUTUROR INSTITUTELOR CONFUCIUS DIN ROMÂNIA în situaţia în care instituţiile de învăţământ din România care găzduiesc Institute Confucius nu pot garanta respectarea de către aceste institute a tuturor drepturilor şi libertăţilor pe care Constituţia României precum şi tratatele şi pactele la care România este parte le garantează cetăţenilor săi.

Considerăm că Institutele Confucius care există în România trebuie să respecte legile române incluzând drepturile şi libertăţile garantate constituţional. Acest lucru este vital şi pentru protejarea libertății academice din România. Istoria ne arată prea bine pericolele unui sistem educațional creat de un regim opresiv. Prețuim libertatea pe care am câștigat-o cu greu în fața opresiunii și tiraniei. Suntem alături de cei care continuă să sufere nedreptăți și opresiuni în China comunistă, precum poporul tibetan, uigurii, creștinii, practicanții Falun Gong, etc. – cei cu privire la care e interzisă orice discuţie în cadrul Institutelor Confucius.

The post Petiție pentru investigarea și închiderea Institutelor Confucius din România appeared first on Cherish Humanity.

Oficial, Institutele Confucius (IC) oferă programe de învățare a limbii chineze și sunt sunt promovate ca fiind similare cu Institutul Goethe, Alliance Francaise, British Council, etc., dar spre deosebire de acestea, IC funcționează în cadrul universităților gazdă și sunt supravegheate de Hanban din China – o agenție care administrează toate IC din întreaga lume. Directoarea Hanban este membră în Consiliul de Stat al Chinei.

Potrivit unui raport elaborat de Comisia de Revizuire a Economiei și Securității SUA – China, Institutele Confucius sunt finanțate de către Departamentul de Propagandă al PCC – afiliat cu Departamentul de Lucru al Frontului Unit(DLFU) – și sunt de asemenea supravegheate de personal din ambasadele și consulatele chineze. Liu Yandong – fostă vicepremier al Republicii Populare Chineze a fost directoarea Departamentului de Lucru al Frontului Unit atunci când a lansat programul Institutele Confucius in 2004.

În film este evidențiată propaganda comunistă la care sunt expuși copiii care învață în IC, precum și riscurile pe care IC le prezintă pentru societate și anume: pierderea integrității academice, încălcarea drepturilor omului, influența străină și chiar încălcări ale securității naționale.

Filmul integral poate fi vizionat făcând click pe imaginea de mai jos.

Până în acest moment sunt aproximativ 513 IC și 1.074 de Clase Confucius în 140 de țări pe cinci continente. România are 4 IC și 7 Clase Confucius. Guvernul Chinez a cheltuit din 2008 peste 2 miliarde de dolari pentru a le finanța. În mod obișnuit o universitate gazdă primește între 100.000$ și 200.000$ de la Hanban ca și const de înființare pentru IC, plus profesori de limba chineză și manuale, gratuit. Administratorii IC mai pot primi călătorii gratuite în China, plus universitatea are posiblitatea de a recruta studenți din China ceea ce crește semnificativ venitul universității.

Filmul prezintă procesul de înființare a celui mai mare IC din lume la CSDT(Consiliul Școlar Districtual din Toronto) în 2014, precum și povestea Soniei Zhao care a venit în Canada pentru a preda limba chineză studenților din cadrul IC de la universitatea McMaster, dar care a descoperit foarte repede că activitatea ei avea să fie constrânsă de anumite reguli și cerințe ale Hanban din China care ar fi împiedicat-o să fie un cadru didactic liber precum colegii ei într-o țară liberă precum Canada. În film, personajul lui Zhao este jucat de Anastasia Lin – Miss World Canada 2015 și 2016.

Practic, Soniei i s-a impus prin contractul de muncă să nu practice sau să nu se asocieze cu Falun Gong – practică tradiţională extrem de populară în China ce are la bază principiile Adevăr, Compasiune, Toleranţă, şi un set de exerciţii line denumite “qigong”.
De altfel, regimul de la Beijing face eforturi uriașe ca lumea să nu afle adevărul despre Falun Gong, în condițiile în care persecuția împotriva mișcării – devenită mai populară decât însuși Partidul Comunist Chinez (PCC) – a capătat proporțiile unei adevărate crime împotriva umanității.

Totodată, Soniei i se interzicea să spună adevărul despre Marea Revoluție Culturală Proletară (soldată cu număr uriaș de victime), mișcarea de independență, masacrul studenților din Piața Tiananmen, problemele privind Tibetul, unde PCC lucrează sistematic pentru distrugerea tradițiilor, sau cele privind comunitatea uigurilor, și ea brutal persecutată etc. Când ar fi venit vorba despre astfel de subiecte sensibile pentru regim, ea ar fi trebuit să recite practic niște texte date de Hanban din China, redactate astfel încât să ascundă reputația proastă a Partidului Comunist.

Realizând că în cadrul IC din Universitatea McMaster, Canada, unde a fost trimisă să predea limba chineză, nu este nici o diferență față de IC din China în ceea ce privește (ne)respectarea drepturilor omului și modul de lucru, și din moment ce pe contractul de angajare era trecut ca angajator universitatea McMaster, Sonia decide să aplice pentru azil în Canada și să-și spună povestea la Tribunalul pentru Drepturile Omului din Ontario acuzând încălcări ale drepturilor omului și practici de angajare discriminatorii.

Cazul devine public ajungând astfel în atenția presei internaționale. Au fost ridicate îngrjorări cum că practicile și deciziile de angajare din China nu reflectă practicile normale de angajare ale universității din Canada. În urma discuțiilor repetate de mai mult de un an de zile între McMaster și Hanban pentru a găsi o rezoluție, “cele două puncte de vedere pur și simplu nu s-au putut alinia”, după cum spune Andreea Farquar – asistent vicepreședinte la universitatea McMaster. Asta a dus la închiderea IC din cadrul McMaster în iulie 2013, McMaster fiind prima universitate din America de Nord care își închidea IC.

La deschiderea IC din CSDT în 2014, membrii consiliului director al CSDT au primit dovezi cum că în manualele din care învață copiii chineză se află propagandă comunistă, inclusiv cântece care elogiază PCC precum și pe fostul lider al acestuia, Mao Zedong.

Un alt lucru foarte important expus în film este că CSDT nu a verificat manualele înainte de instalarea IC în cadrul acestuia și nu au putut garanta că manualele de la IC nu au conținut politic aferent normelor de la Beijing, și că mințile studenților nu sunt îndoctrinate de comunism, de cultul comunismului sau de cultura de partid.

Pentru a decide soarta IC, CSDT a ținut mai multe ședințe publice iar printre cei audiați a fost Sonia Zhao care a povestit cum a fost instruită de Hanban să răspundă la subiecte “sensibile” și cum IC din Canada nu e cu nimic diferit cu cel din Beijing. “Anul petrecut la IC a fost întradevăr groaznic […] Dacă vreți întradevăr să începeți lecțiile de chineză sper că cel puțin veți garanta că nu există nicio discriminare și sper că veți putea garanta că nimeni nu va mai suferi precum am suferit eu.”, spunea Sonia la audieri în CSDT.

Michel Juneau-Katsuya – fost director al Serviciului de Informații de Securitate Canadian pentru Asia Pacific a prevenit membrii consiliului CSDT privind IC, spunând că “Acesta este unul dintre cele mai puternice jocuri strategice care au fost folosite de ani de zile. Ideea este că deschiderea acestor Institute Confucius în întreaga lume, asigură o influență în întreaga lume. Ei au o ușă de intrare.”, spunea Michel Juneau-Katsuya.

Dezbaterile CSDT cu privire la soarta IC au fost însoțite de proteste ale comunității de părinți revoltați care nu doreau că puștii lor să fie indocrinați de comunism în Canada, pe de o parte, iar pe cealalată parte ale protestatarilor pro IC care erau practic cetățeni chinezi aduși special de Confederația Organizațiilor Chinezo Canadiene din Toronto (COCCT) pentru a apăra “răspândirea culturii chineze”. “Așa ceva pur și simplu nu ar trebui să existe într-o țară democratică”, spunea un părinte.

După audierea tuturor părților și analizarea tuturor dovezilor, consiliul director al CSDT a decis să închidă IC definitiv, cu 20 de voturi pentru închidere și 2 împotrivă. “Dacă Partidul Comunist Chinez încearcă să se infiltreze la noi, atunci trebuie să rezistăm cu toată puterea.”, spunea Pamela Gough, membră în consiliul CSDT.

Filmul a primit numeroase premii și nominalizări, printre care Premiul pentru “Cel mai bun Documentar”, 2017  și  Premiul pentru “Conștientizare Socială”, 2017.

Reacții la nivel internațional

În 2013, Asociația Canadiană a Profesorilor Universitari (ACPU) a solicitat tuturor universităților și colegiilor canadiene să întrerupă legăturile cu IC.

În 2014, Asociația Americană a Profesorilor Universitari(AAPU), a cerut tuturor universităților și colegiilor americane să reconsidere relațiile cu IC.

În 2017, Asociația Națională a Savanților(ANS) cu sediul în New York, a publicat un raport cuprinzător, unde își exprimă îngrijorările și recomandă tuturor colegiilor și universităților americane să își închidă IC sau să le reformeze semnificativ pentru a nu compromite integritatea academică.

Multe universități din întreaga lume au terminat contractul cu Institutele Confucius:
Universitatea Sangyo, Osaka, Japonia în 2010
Universitatea McMaster, Canada în 2013
Universitatea Sherbrooke în 2013
Universitatea Lyon, Franța în 2013
Universitatea din Chicago în 2014
Universitatea de Stat din Pennsylvania în 2014
Universitatea Stuttgart, Germania în 2015
Universitatea din Hohenheim în 2015
Universitatea din Stockholm în 2015 – prima din Europa care a închis IC după 10 ani de funcționare.

Până acum, 35 de instituții de învățământ la nivel global si-au reziliat contractele cu Institutele Confucius pe care le găzduiau.

Președintele american Trump a semnat în august 2018 “Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2019”, care interzice oricărei universități din Statele Unite să utilizeze fondurile Pentagon pentru finanțarea Institutelor Confucius.

Legea prevede că universitățile nu pot folosi fondurile Pentagon dacă au în același timp programe de limba chineză ale Pentagon și programe de limba chineză ale guvernului chinez. 

În lege se specifică că în acest caz, dacă universitățile vor să poată folosi fondurile Pentagon pentru programe de limba chineză ale Pentagon, vor trebui să obțină acordul Pentagonului.

Pentru a obține acordul, subsecretarul apărării pentru personal al Pentagon trebuie să certifice faptul că angajații și instructorii Institutului Confucius: 
– nu vor oferi nici un fel de instrucție sau sprijin educațional pentru programul de limba chineză al Pentagon, 
– nu vor avea nicio autoritate în ceea ce privește programul de limba chineză al Pentagon și activitățile programului, 
– universitatea a făcut publice către Pentagon toate contractele dintre universitate și Institutele Confucius, sau dintre universitate și orice alt program al guvernului chinez.

În februarie 2019, Subcomitetul Permanent pentru Investigații al Senatului Statelor Unite a efectuat un raport de investigație privind Institutele Confucius, intitulat “Impactul Chinei asupra Sistemului de Educație al SUA”, în care se recomandă ca Departamentul de Justiție al SUA “să le ceară IC precum și angajaților săi care sunt selectați de guvernul chinez să se înregistreze ca agenți străini” în SUA pentru că lucrează în numele guvernului chinez, se arată în raport.

În iunie 2019, senatorul american Ted Cruz, a introdus un proiect de lege numit Actul pentru Oprirea Furtului și Spionajului din Învățământul Superior, pentru contracararea spionajului chinez și a operațiunilor de influență în universitățile americane.

În iulie 2019, Guvernul Australiei a început o investigație privind contractele și acordurile dintre universitățile australiene și IC finanțate de Beijing pentru a vedea dacă acestea încalcă legea privind transparența influenței străine creată în 2018.

Legea a fost creată pentru a înregistra toate persoanele și organizațiile care operează în Australia pentru un guvern străin, o organizație politică străină sau o organizație afiliată la o entitate guvernamentală străină. Alte școli sau organizații cum ar fi Centrul de Studii al Statelor Unite, finanțat de Departamentul de Stat al SUA, s-au înregistrat conform acestei legi, însă Institutele Confucius au refuzat până în acest moment, ceea ce este suspect, spune The Diplomat

De asemenea, publicația The Sydney Morning Herlad a obținut contracte dintre universitățile din Australia și Beijing în care se arată că universitatile din Australia trebuie să respecte legile chineze.

Institutele Confucius sunt descrise de PCC ca fiind “o parte importantă a propagandei de peste hotare a Chinei”. De aceea, mulți cărturari și experți privind China recomandă instituțiilor de învățământ să-și reconsidere relațiile cu IC pentru a nu vătăma integritatea academică.

The post Secretele Chinei: Ce ascunde rețeaua “Confucius”(video) appeared first on Cherish Humanity.

În viziunea lui Rubio, China “conduce un plan foarte bine executat, foarte bine orchestrat și foarte răbdător” de a detrona SUA de a fi o superputere globală. China ar urmări o retragere de la valorile vestice ale democrației și libertății în favoarea unui model care să favorizeze China, iar pentru asta ei pun în joc toate elementele puterii lor natioanle: armata, comerțul, economia, mass – media. Uneltele pe care le folosesc sunt orice de la hacking în cadrul companiilor vestice și a elementelor de infrastructură critică, până la infiltrarea în universități și mediul academic.

Daniel R.Coats, Directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii – DNI, a spus: “Avem studii intense în toată Comunitatea de Informaţii privind chestiuni de la A – Z a ceea ce face China, […] noi adunăm toate elementele de informații împreună pentru a investiga foarte foarte profund ceea ce face China acum și care sunt planurile sale pentru viitor”.

La întrebarea lui Rubio despre ce riscuri prezintă sistemul de contrainformații ale Chinei prin intermediul studenților chinezi, Chris Wray, Directorul FBI, a spus că departamentul său a observat în aproape fiecare birou de teren pe care le are pe teritoriul întregii țări, în orașe mici sau mari, un fenomen în care China folosește “colectorii săi netradiţionali” de informaţii şi tehnologie, “mai ales în mediul academic, fie că este vorba de profesori, oameni de știință sau studenți, care este împânzit aproape în fiecare disciplină”.

Wray a spus că parte a problemei o prezintă și “naivitatea sectorului academic”. China ar profita de mediul deschis al cercetării și dezvoltării pe care SUA le are și le respectă, dar pe care China îl exploatează și îl înfiltrează.

Rubio a menționat Institutele Confucius care în opinia lui, sunt complice în aceste eforturi de a avansa acest soft-power chinez, drept pentru care a trimis o scrisoare adresată mai multor colegii și licee din Florida, prin care le-a cerut să se disasocieze de Institutele Confucius.

Rubio crede că Institutele Confucius “sunt finanțate de guvernul chinez și influentează opinia publică predând jumătăți de adevăr destinate să prezinte istoria Chinei, viziunea guvernului sau politicile oficiale în cea mai favorabilă lumină”.

Wray a spus că FBI “privește amenințarea Chinei ca pe o amenințare pentru întreaga societate, și nu doar o amenințare împotriva guvernului”, și consideră că este nevoie de un răspuns la nivelul întregii societăți.

“Problema Institutelor Confucius este una care ne îngrijorează, […], acestea sunt doar una din unelte de care ei se folosesc. Recent am observat o anumită scădere a entuziasmului și angajamentului lor în această problemă particulară, dar este ceva pe care îl observăm cu atenție și în anumite cazuri am elaborat pași de investigație adecvați”, a spus Wray.

Sursa(video): Rubio Questions Intelligence Chiefs on China’s Growing Influence

The post FBI supraveghează și investighează Institutele Confucius din campusurile universitare americane appeared first on Cherish Humanity.

Institutele Confucius(IC) sunt acuzate pe plan internațional de către instituții guvernamentale, experți și istorici privind China, medii academice precum și de mass-media, că sunt agenții de spionaj ale guvernului chinez și reprezintă o modalitate a acestuia de a-și extinde influența prin infiltrarea mediului academic din Vest cu jumătăți de adevăr, noțiuni distorsionate despre istoria Chinei, sau cu politicile, viziunile și istoria partidului comunist chinez care să fie prezentate într-o lumină cât mai favorabilă.

Deși nu este pentru prima dată când oficialii chinezi lasă să se vadă adevăratul scop al Institutelor Confucius, acesta este cel mai cuprinzător interviu dat de un oficial chinez, în care se clarifică punct cu punct adevărul despre Institutele Confucius, ceea ce întărește tot mai mult temerile și îngrijorările exprimate de experți.

Prima întrebare adresată lui Xu Lin a fost dacă profesorii angajați la IC, au aceleași libertăți precum profesorii din campusurile universitare din Vest. Xu Lin răspunde că “…eu cred că sunt liberi. Știu că sunt liberi pentru că la întoarcere [în China], fiecare profesor trebuie să facă un raport către Hanban, […] pentru că vrem să știm ce ar trebui să revizuim pentru data viitoare când trimitem profesorii”.

Reporterul BBC aprofundează apoi discuția și o întreabă pe Xu Lin de ce profesorilor din cadrul IC nu le este permis să fie membrii ai practicii de meditație Falun Gong care este interzisă în China.  Xu Lin răspunde că “profesorii noștri care merg în străinătate trebuie să fie cetățeni chinezi, […] iar dacă ești cetățean chinez trebuie să respecți legea chineză, nu ?”

“Dar asta nu înseamnă că guvernul chinez decide cine poate lucra sau nu în campusurile universităților din UK, în funcție de credințele lor spirituale sau religioase ? “, întreabă reporterul.

“Conform Chinei la ora actuală,  legea chineză nu permite profesorilor libertatea de a spune sau preda că Falun Gong este bun în cadrul campusului, nu. În campusurile noastre nu se poate, asta este legea noastră”, răspunde Xu Lin.

În realitate, nu există nici o lege chineză care să interzică Falun Gong în China, nicidecum să interzică profesorilor chinezi care predau chineză în străinătate în universitățile din Vest să nu poată vorbi de Falun Gong.

Constituția Chinei prevede conform articolului 36, că cetățenii chinezi au libertatea credinței și religiei.

” Cetățenii Republicii Populare Chineze se bucură de libertatea credinței religioase. […] Nici un organ de stat, organizație publică sau individ […] nu pot discrimina cetățenii care cred sau nu cred în vreo religie.” , scrie în articolul 36 din constituția chineză.

Articolul 35 din constituția chineză prevede de asemenea : ” Cetățenii Republicii Populare Chineze se bucură de libertatea de exprimare, libertatea presei, a întrunirilor, asocierilor, paradelor și demonstrațiilor.”

Chiar dacă constituția Chinei prevede dreptul la credință religioasă și întruniri, în 1999, Partidul Comunist Chinez(PCC) a luat decizia să persecute Falun Gong oricum, în principal din frică de a pierde puterea și controlul absolut, și în al doilea rând pentru că principiile ateiste ale PCC nu se potriveau cu principiile tradiționale chineze pe care le promova Falun Gong și de pe urma cărora toată societatea beneficia.

Pentru a avea un cadru legal pentru a conduce persecuția, Jiang Zemin, președintele Chinei de atunci a forțat Congresul Poporului să treacă o “lege împotriva cultelor malefice”. Dar în această așa zis lege nu se află menționat Falun Gong.

În aprilie 2000, Ministerul Securității Publice al Chinei a publicat documentul [2000] Nr. 39, intitulat ” Notă privind diverse probleme în identificarea și interzicerea cultelor” și reprodus de Centrul pentru Libertatea Religioasă, Institutul Hudson în documentul I din raportul “Raport de analiză a șapte documente guvernamentale chineze secrete privind libertatea religioasă”, care trasează liniile directoare  pentru identificarea și interzicerea cultelor, în care sunt enumerate 14 culte, Falun Gong nu se află în această listă. În limba chineză, cuvântul cult are o conotație de deviere malefică care conduce la consecințe personale sau sociale dăunătoare.

Atunci dacă nu există vreo lege reală care să interzică Falun Gong, constituția Chinei prevede dreptul la libertatea credinței, Falun Gong nu este menționat nicăieri în vreun document oficial al PCC ca fiind “un cult malefic”,  nu este clar la care lege chineză se referă Xu Lin când spune că profesorii chinezi nu au drept să vorbească despre Falun Gong.

Cel mai probabil Xu Lin are dreptate când spune că “asta este legea noastră”, pentru că organizația pe care Xu Lin o conduce numită Hanban are în componența sa reprezentanți ai ministerelor chineze,  ai Consiliului de Stat al Chinei, reprezentanți ai mass-media chineză, reprezentanți ai Departamentului de Relații Publice,  iar președinta consiliului Hanban este membră în Biroul Politic al PCC. Deci ” legea noastră” ar însemna “legea PCC”, și nu poate fi vorba de vreo lege ci mai mult de o regulă, iar această expresie nu face decât să întărească  un fapt deja știut: pentru Partidul Comunist  Chinez, constituția Chinei nu este mai mult decât o foaie de hârtie.

O asemenea regulă este de fapt pusă în contractul de angajare al profesorilor chinezi în cadrul IC, pe care ei trebuie să-l semneze pentru a putea fi angajați. Contractul stipulează negru pe alb că profesorii “nu pot fi membri Falun Gong și nu se pot asocia cu Falun Gong”. Filmul “In numele lui Confucius” spune povestea lui Sonia Zhao, o profesoară chienză care s-a angajat la IC în China pentru a preda la universitatea McMaster din Canada. Sonia a descoperit repede că libertățile și drepturile din Canada nu se aplică profesorilor angajați în cadrul IC, și ea ar fi trebuit încă să respecte regulile și politicile ale IC din China în timp ce ea se afla în Canada.

Xu Lin este întrebată ce părere are că Asociația Americană a Profesorilor Universitari precum și Asociația Canadiană a Profesorilor Universitari au cerut universităților din țările lor să termine contractele cu IC tocmai din cauză că IC are legături puternice cu PCC și lucrează împotriva libertății academice. Multe universități prestigioase din Vest au terminat contractele cu IC, precum Universitatea din Chicago, Universitatea de Stat din Pennsylvania și Consiliul Districtual Școlar din Toronto, etc. Răspunsul lui Xu Lin este simplu: ” ei au venit la noi de mai multe ori cerând insistent să înființeze Institute Confucius. Deci ei au ales, nu a fost Hanban care să-i forțeze”.

Un exemplu care arată că integritatea academică din Vest este compromisă de cerințele politice ale PCC, este un incident în care Xu Lin a fost implicată în iulie 2014 la conferința Asociației Europene pentru Studii Chineze (EACS)  de la Universitatea Minho din Braga, Portugalia și care s-a dovedit a fi un scandal internațional. Xu Lin a fost vorbitor principal la conferință, iar în programul conferinței erau menționate ca sponsori niște instituții taiwaneze.  Xu Lin a cerut ca paginile pe care sunt menționate instituțiile taiwaneze să fie scoase, motivând că “acestea sunt regulile chineze”. Promovarea instituțiilor din Taiwanul independent ar intra în conflict cu afirmațiile Chinei că Taiwan aparține Chinei. Cele patru pagini din program care se refereau la institutiile taiwaneze au fost in final scoase.

Roger Greatrex, director al EACS, a scris o adresă de protest pentru decizia luată de Xu Lin și organizatorii conferinței precizând că programul conferinței nici măcar nu a fost finanțat de un Institut Confucius și a declarat:

“O asemenea interferență în organizarea internă a conferinței internaționale a unei organizații academice non-profit, independentă și democratică, este total inacceptabilă. Nu poate și nu va fi niciodată tolerată …. Acordarea de sprijin pentru o conferință nu dă nici unui sponsor dreptul de a dicta parametrii subiectelor academice … pe baza cerințelor politice.”

Reporterul o întreabă de ce a procedat așa. Xu Lin răspunde că reporterul nu ar trebui să pună astfel de întrebări, pentru că problema Taiwan este problema Chinei și nu a străinilor. Ba mai mult Xu Lin i-a spus reporterului că aceste întrebări nu fac parte din acordul scris înainte de interviu și dacă ar fi știut de ele, nu ar fi acceptat interviul, cerându-i reporterului să taie această parte din film.

Lui Xu Lin îi este adresată o ultimă întrebare, și anume, cum ar răspunde un profesor al IC dacă un student l-ar întreba despre situația cu Taiwan. Xu Lin spune că răspunsul profesorilor la această întrebare trebuie să fie fără ezitare că Taiwan aparține Chinei.

În noiembrie 2011, Li Changchun, fost membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al PCC, cel mai înalt organism al PCC, a declarat într-un discurs la sediul central al Institutelor Confucius la Beijing:

“Institutul Confucius este un brand atractiv pentru extinderea culturii noastre în străinătate. A contribuit semnificativ la îmbunătățirea soft power-ului nostru. Brandul ‘Confucius’ are o atractivitate naturală. Folosind scuza de a preda limba chineză, totul pare logic și rezonabil”

Sursa: Confucius institute: The hard side of China’s soft power 
Video: BBC News 22 December 2014 How open is China’s global Confucius Institute programme

The post Într-un interviu realizat de BBC, Xu Lin – directoarea Hanban recunoaște că guvernul chinez decide cine are drept sau nu să predea în cadrul Institutelor Confucius din universitățile din Vest appeared first on Cherish Humanity.