În ultimul timp, relațiile sino-sârbe s-au dezvoltat până la un nivel care este din punct de vedere istoric fară precedent, prin intermediul programului de investiție “Un Drum, O Centură”. Serbia a devenit un punct de intrare a Chinei în Balcani, iar acest lucru este îngrijorător deoarece China poate folosi acest lucru pentru a se extinde către piața europeană și pentru a-și promova propriul model politic în țări cu guvernare mai slabă, care este opus modelului UE al democrației liberale.
Democrația fragilă a Serbiei precum și oportunismul liderilor sârbi au permis extinderea intereselor Chinei tot mai mult.
Suntem martori la un parteneriat în care Serbia încearcă să extragă cât mai multe beneficii materiale de la China, în timp ce China își cimentează legăturile cu Serbia, care este candidat al UE, prin cooperările privind securitatea, pentru a o folosi ca o scurtătură la încercările chineze de a-și exercita influența în Europa.
Vuk Vuksanovic, cercetător în relații internaționale la London School of Economics, și fost diplomat în Ministerul de Externe Sârb
Primul pas a fost promisiunea investițiilor și împrumutarea țării cu miliarde de dolari. China și-a instalat de asemenea în Serbia reprezentanțe pentru unele din companiile chineze importante precum: Huawei, Banca Chinei, China North Industries Group Corporation Limited(Norinco) – o companie aflată sub supravegherea directă a Armatei de Eliberare a Poporului, etc. Serbia în schimb, a scos sistemul de vize pentru cetățenii chinezi, ceea ce a făcut ca prezența chineză în Serbia să crească. În Belgrad există mai mulți cetățeni chinezi decât în orice alt oraș european.
Dacă investițiile chineze par a fi foarte pozitive, cum ar fi cumpărarea de către China a combinatului siderurgic din Smederevo, Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, spune: “Chinei nu i-a păsat niciodată cum și dacă o țară este în măsură să își plătească împrumuturile. Și dacă nu pot plăti, există o anumită presiune ca lucrurile să fie transferate în proprietatea lor.”
China este acuzată că practică diplomația datoriilor capcană prin programe de investiție precum “Un Drum, O Centură”, și și-a câștigat o reputație de manipulator economic al țărilor mici prin a le angaja în datorii excesive. Apoi, China poate forța acorduri de rambursare explotatoare, precum s-a întâmplat în Sri Lanka, care a trebuit să cedeze Chinei un port pentru 99 de ani deoarece nu și-a putut plăti datoriile făcute prin programul “Un Drum, O Centură”.
În Serbia, influența chineză nu se oprește la investiții. Natura relațiilor sino-sârbe a atins un nou nivel, și astfel, al doilea pas a fost extinderea în domeniul securității naționale a Serbiei. La un eveniment în Belgrad din septembrie, privind aniversarea a 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze, președintele sârb Aleksandar Vučić a lăudat China ca fiind cel mai cinstit și de încredere prieten al Serbiei.
China s-a infiltrat masiv în trei segmente ale aparatelor de securitate națională sârbe. Primul este sistemul de supraveghere al țării. Cel de-al doilea este domeniul militar deoarece China a devenit furnizor de echipamente militare în Serbia. Al treilea segment este cooperarea poliției celor două țări întrucât au fost create patrule comune ale poliției sârbe împreună cu poliția chineză în Serbia.
Influența Chinei a ajuns în sistemul de supraveghere al Serbiei, iar în septembrie 2018, ministrul de finanțe sârb, Siniša Măli, a semnat un acord cu guvernul chinez prin care mandata Huawei să furnizeze sisteme de supraveghere și servicii auxiliare pentru supravegherea traficului și a proiectelor de infratructură chineze.
Huawei a devenit interesant pentru autoritățile sârbe atunci când tehnologiile sale au identificat un cetățean sârb care se ascundea în China după ce fugise de la un accident mortal în Serbia. Poliția sârbă a fost impresionată de posibilitățile tehnologiilor Huawei și au creat un proiect numit “Orașul Sigur”, prin care Ministerul de Interne Sârb intenționează să instaleze 1000 de camere de supraveghere în peste 800 de locații din Belgrad. La acest moment sunt deja instalate în Belgrad sute de camere de supraveghere Huawei cu posiblitatea de urmărire și recunoaștere facială a indivizilor.
Organizațiile neguvernamentale din Serbia au cerut detalii despre locațiile camerelor de supraveghere, dar Ministerul de Interne Sârb le-a refuzat cererile motivând că toate documentele și informațiile cu privire la achiziționarea camerelor și a locațiilor acestora sunt confidențiale.
Această lipsă de transparență nu poate decât să sublinieze istoria binecunoscută a autorităților sârbe de abuz de putere și să întărească temerile că vor folosi aceste tehnologii, precum recunoașterea facială și identificarea plăcilor de înmatriculare, pentru a viola drepturile și libertățile cetățenilor. Unii analiști din Balcani vorbesc deja despre prezența unui “Big Brother” în Serbia.
La asta se mai adaugă și reputația proastă a Huawei în ceea ce privește securitatea cibernetică, spionajul, și furtul de proprietate intelectuală. Președintele american Trump a spus că Huawei este “o amenințare la adresa securității naționale”. Un proiect de lege privind cheltuielile pentru apărarea națională a SUA, semnat în august 2018, a interzis guvernului SUA să cumpere echipamente Huawei sau ZTE.
Compania pentru securitate cibernetică, Finite State a examinat peste 500 de dispozitive Huawei și a descoperit peste 100 de vulnerabilități care expun utilizatorii dispozitivelor la riscuri de securitate.
O privire asupra personalului de top al companiei arată că Huawei are relații strânse cu forțele de securitate chineze, cu armata și cu facțiunea politică a fostului lider PCC, Jiang Zemin. Filmul “Ghearele Dragonului Roșu” expune “activitățile ascunse dintre Partidul Comunist Chinez și Huawei”, după cum spune fostul strateg șef al Casei Albe, Stephen Bannon, și unul din producătorii executivi ai filmului, precum și dorința Huawei de a-și extinde sistemele de supraveghere conectate la PCC, la nivel gobal.
Influența chineză a mai făcut un pas în Serbia, prin cooperarea militară între cele două țări. În septembrie 2018, ministrul adjunct al apărării din Serbia, Nenad Miloradović, a negociat cu partea chineză pentru cumpărarea de drone militare chineze precum și pentru transferul de tehnologie care i-ar permite Serbiei să își dezvolte propriul proiect de drone, “Pegaz“ (Pegasus).
Serbia a comandat deja nouă drone Wing Loong din China, și acest lucru este văzut în presa internațională ca fiind “cea mai mare vânzare de echipament militar către Europa de la începutul Războiului Rece”. Asta este de asemenea un indiciu al procesului prin care China încearcă să intre prin Serbia, pe piața europeană în domeniul apărării, în timp ce Serbia încearcă să își modernizeze propriul sistem de apărare.
Conform informațiilor făcute publice de Ministerul Apărării Sârb în august 2019, China ocupă al doilea loc după SUA ca donator de echipament militar în Serbia. În perioada 2008-2018, Serbia a primit donații din China în valoare de 5,2 milioane de usd, iar din SUA, în valoare de 9,8 milioane de usd. Entuziasmul afișat de liderii sârbi nu poate decât să arate că ajutoarele și cooperările militare din China vor crește în viitor.
Un alt punct de hotar atins de influența chineză în Serbia a fost crearea de patrule de poliție comune între cele două țări. Poliția chineză și sârbă au efectuat patrule comune în perioada 18 septembrie – 15 octombrie 2019 în câteva locuri turistice din Belgrad, precum și în alte două orașe, Novi Sad și Smederevo.
Reprezentanții celor două țări s-au întâlnit în Belgrad în luna mai și au semnat un memorandum privind programele de securitate ale țărilor lor, care permite exerciții comune ale poliției, precum și un parteneriat împotriva criminalității informatice, conform Reuters.
La data de 18 septembrie 2019 a fost inaugurată în Belgrad prima patrulă comună a polițiștilor chinezi și sârbi de către ministrul sârb de Interne, Nebojsa Stefanovic, și ambasadorul Chinei în Serbia, Chen Bo, în compania delegaților Ministerului Securității Publice din China. Justificarea publică a acestor noi practici a fost faptul că Serbia a găzduit un număr tot mai mare de turiști chinezi.
Însă, Novi Sad și Smederevo nu sunt orașe care atrag un număr mare de turiști, ci sunt locațiile unor investiții chineze importante precum combinatul siderurgic din Smederevo și porțiuni ale autostrăzii din Novi Sad care este finanțată de împrumuturile chineze. “Asta arată că patrulele comune de poliție nu au legătură doar cu cetățenii chinezi din țară, ci și cu dorința chineză de a controla și monitoriza propriile proiecte economice și investiții”, spune Vuk Vuksanovic, cercetător în relații internaționale la London School of Economics, și fost diplomat în Ministerul de Externe Sârb.
Patrulele de poliție comune ridică de asemenea întrebări cu privire la direcția politicii externe a Serbiei. După cum spune Kurt Basiner, specialist privind probleme din zona balcanică, “Serbia, un candidat pentru statutul de membru al Uniunii Europene, cooperează cu unul din cele mai complexe state polițienești din lume. Asta, pentru mine este complet bizar.”
Încă unul din efectele infiltrației chineze în Serbia, care a dovedit că autoritățile sârbe sunt gata să satisfacă politicile partenerilor chinezi și să încalce principiile Uniunii Europene la care țara speră să adere, s-a întamplat cu mai puțin de o lună în urmă.
O practicantă Falun Gong a fost reținută pentru 10 ore și deportată de pe aeroportul Nikola Tesla din Belgrad, înapoi către capitala Sloveniei, Ljubljana, de unde călătorea, deoarece a primit interdicție de a intra în Serbia în 2014, tot datorită încălcării legii de către autoritățile sârbe.
În decembrie 2014, șapte practicanți Falun Gong au fost reținuți ilegal într-un centru de detenție de la periferia capitalei Serbiei, Belgrad, deoarece autoritățile sârbe i-au acuzat de amenințarea securității naționale a țării în timpul celui de-al treilea summit al Chinei (CEE) care avea loc pe 16-17 decembrie în Belgrad. Printre cei șapte practicanți reținuți în 2014, se afla și practicanta reținută în septembrie 2019.
Atunci ca și acum, autorităţile sârbe s-au transformat în complici direcţi la crimele regimului comunist chinez și au acceptat exportarea persecuției din China împotriva Falun Gong în Serbia.
Falun Gong, de asemenea cunoscută sub numele de Falun Dafa, este o metodă spirituală chineză antică, care se bazează pe principiile adevăr, compasiune şi toleranţă, şi are cinci exerciţii meditative. Datorită uriaşei sale popularităţi, Partidul Comunist Chinez a interzis Falun Gong în 1999, şi a lansat o campanie ucigaşă pentru eliminarea practicii din China, prin toate mijloacele, care are loc și în prezent. Persecuția împotriva Falun Dafa ce are loc în China este unul dintre cele mai grave cazuri de încălcare a drepturilor omului existente la ora actuală în lume, Partidul Comunist Chinez ajungând să ucidă practicanții Falun Dafa prin recoltarea de organe pe viu de la aceștia.
Unii analiști și experți în securitate privind China au atras atenția că regimul chinez nu face strategii pentru un an sau doi, ci plănuiește pe o scară de timp mult mai mare care se întinde pe generații. Acum, spune Vuk Vuksanovic, “suntem martori la un parteneriat în care Serbia încearcă să extragă cât mai multe beneficii materiale de la China, în timp ce China își cimentează legăturile cu Serbia, care este candidat al UE, prin cooperările privind securitatea, pentru a o folosi ca o scurtătură la încercările chineze de a-și exercita influența în Europa.”
