Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Parlamentul României a ținut luni, 16 decembrie, o ședinţă solemnă comună unde atât șeful Statului cât și alți demnitari au luat cuvântul. La sfârșitul ședinței, Parlamentul a emis o decarație prin care condamnă crimele comunismului și încălcările flagrante ale drepturile omului săvârșite de regimul comunist în România.
Șeful Statului a vorbit despre monstruozitatea regimului dictatorial comunist şi despre curajul românilor care, în ’89, au ieşit în stradă pentru liberate, mulţi dinte ei cu preţul vieţii.
Regimul comunist s-a instalat prin forţă, împotriva liberei voinţe a românilor, iar prăbuşirea acestuia a urmat acelaşi tipar: prin crime, abuzuri şi călcarea în picioare a legii […] această epocă neagră din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreţ faţă de lege, de îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de frică şi teroare, de lipsuri şi de foarte multe umilinţe.
Preşedintele a arătat că, pe baza unor probe incontestabile, istoricii şi specialiştii în istorie recentă au concluzionat că regimul comunist a fost unul ilegitim şi criminal, iar românii au suferit consecinţele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituţională tradiţională a poporului român, a reprimat elitele, i-a persecutat şi aruncat în temniţe şi lagăre pe opozanţi, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenenţă etnică sau convingere religioasă.
“În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric şi cultural, a introdus cenzura şi controlul informativ şi a generalizat teroarea poliţienească”,a subliniat Iohannis.
Mai jos, redăm declarația Parlamentului României consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției române din decembrie 1989:
După cel de-al Doilea Război mondial în noul context geopolitic și ideologic, România a fost forțată să devină membră a lagărului socialist. A început o nouă pagină în istoria țării, o epocă cu transformări politice și socio-economice majore.
În anii dictaturii comuniste întreaga societate românească a fost supusă unei transformări forțate, nedorite de marea majoritate a populației. Cetățenii țării au fost privați de multiple drepturi fundamentale: dreptul la proprietate privată, dreptul la libera exprimare, dreptul la liberă circulație, secretul corespondenței, dreptul la informație, dreptul de vot democratic, libertate economică.
În acești ani a avut loc oprimarea tuturor formelor de opoziție, industrializarea forțată însoțită de multe ori de muncă silnică, sistematizarea localităților, încercări de omogenizare a societății, atacarea furibundă a cultelor și a bisericilor, precum și tentativa de asimilare a minorităților naționale.
În anii 80, marea utopie a umanității din secolul al 20-lea, ideologia comunistă, a ajuns și în țara noastră în pragul colapsului.
În timp ce în Europa de Est se vorbea de perestroika și de glasnost, regimul lui Nicolae Ceaușescu se afla întro gravă criză economică, socială și chiar politică, fără posibilitatea de a se reforma, privând societatea românească de perspectiva unei tranziții pașnice de la comunism la un alt sistem politic democratic.
Promisiunile referitoare la societatea multilateral dezvoltată, mobilizarea societății prin sloganuri naționaliste, provocau deja profunda nemulțumire a cetățenilor români.
Anul 1989 a marcat căderea regimurilor comuniste în țările Europei Centrale și de Est. România a fost singura țară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost înlăturați prin forță.
Acum 30 de ani cetățenii României, indiferent de apartenența socială, religioasă, sau de naționalitate, s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste.
Între 16 și 22 decembrie 1989 până la căderea dictaturii lui Ceusescu, în mai multe localități: Timișoara, Iași, Lugoj, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Târgu Mureș, București, au avut loc manifestații ample împotriva regimului comunist, ciocniri violente cu forțe de ordine, soldate cu zeci de morți și sute de răniți.
În evenimentele tulburi de după 22 decembrie au murit sute de cetățeni.
Revoluția română din decembrie 1989 arată dorința de libertate a societății românești, capacitatea acesteia de a-și croi soarta în momentele de mare importanță istorică și demonstrează foarte clar faptul că locul României este în rândul țărilor democratice din Europa.
Totodată lupta împotriva regimului comunist totalitar a demonstrat faptul că în momentele critice se poate crea unitate în rândul cetățenilor români indiferent de apartenența politică, socială, religioasă sau etnică.
Toate aceste repere ne îndeamnă la reflecție asupra evenimentelor din 1989, asupra perioadei de tranziție, și nu în ultimul rând asupra ideilor și valorilor Revoluției române.
În contextul aniversării a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989 și căderea comunismului, Parlamentul României condamnă:
În termeni cei mai categorici orice act de agresiune, crime împotriva umanității și încălcări flagrante ale drepturile omului săvârșite de regimul comunist,
Își exprimă recunoștința față de toate actele de dizidență manifestate sub orice formă împotriva regimului comunist începând cu lupta de rezistență anticomunistă din munți, revolta muncitorilor din Brașov din 1987 și încheiend cu recunoștința față de curajul și jertfa revoluționarilor români din decembrie 1989,
Își manifestă respectul profund față de fiecare victimă a regimului comunist totalitar și a Revoluției,
Își reafirmă atașamentul față de principiile valorile și țelurile revoluției române,
Susține necesitatea continuării consolidării democrației și a valorilor universale a drepturilor omului, accelerarea procedurilor de retrocedare a bunurilor confiscate abuziv în perioada regimului comunist, dezvoltarea economică echilibrată a țării, întărirea statului de drept acțiunile pentru solidaritate puternică între națiunile Europei
Condamnă hotărât manifestarea sub orice formă a ideilor totalitariste comuniste populiste și naționaliste,
Dezaprobă orice manifestare care urmărește denaturarea faptelor istorice și utilizează un simbolism și o retorică specifică propagandei totalitare inclusiv rasismul, antisemitismul și ură față de minoritățile naționale,
Accentuează importanța continuării demersurilor justiției de a identifica și de a trage la răspundere vinovații pentru decesul a peste 1000 de persoane în Revoluția din decembrie 1989, sprijină demersurile autorităților abilitate în procesul de deconspirare a tuturor celor care au contribuit la funcționarea regimului comunist odios,
Subliniază că lupta poporului român împotriva comunismului și Revoluția română din decembrie 1989 trebuie să constituie în continuare o sursă de inspirație morală și politică pentru a face față provocărilor lumii de astăzi printre care necesitatea edificării unei lumi mai echitabile, a României democratice, a unei societăți și comunități deschise și tolerante.
